Chestionarul TES (Traumatic Experiences Symptomatology)
Care sunt îi sunt posibilele dezvoltări de tip traumatic?
Chestionarul TES (Traumatic Experiences Symptomatology) este un instrument de evaluare psihologică orientat spre identificarea „dezvoltărilor de tip traumatic”, în sensul existenței unor pattern-uri de reacții și dificultăți psihologice care pot rămâne active după expunerea la evenimente sau experiențe adversive, dar fără a echivala cu un diagnostic de tip PTSD.
Chestionarul TES vizează, mai degrabă, identificarea „urmelor active” ale unor experiențe adversive decât confirmarea unui eveniment de tip traumatic, măsura în care, în prezent, există o simptomatologie disfuncțională post-eveniment semnificativă și permite identificarea dezvoltărilor de tip traumatic care merită explorate, mai ales atunci când simptomatologia este mixtă, difuză sau dificil de legat de o singură cauză. Atunci când apar scoruri ridicate pe una sau mai multe dimensiuni TES, acestea trebuie înțelese ca indicatori ai unor dezvoltări de tip traumatic ușoare sau medii, adesea „non-clinice” sau sub-prag, care pot reflecta vulnerabilitate, activare reziduală ori mecanisme de menținere, nu neapărat un tablou de tip PTSD.
În instrucțiunile de completare a chestionarului, persoana este solicitată să evalueze „în ce măsură (cât de des sau cât de intens), în ultima lună” au fost prezente anumite manifestări (”trăiri, gânduri sau reacții”), ceea ce poziționează Chestionarul TES ca fiind un instrument centrat pe starea actuală, spre deosebire de Chestionarul TEC, care vizează identificarea existenței unor evenimente de tip traumatic în trecutul persoanei evaluate sau Chestionarul TCC care verifică existența unor indicatori de traumă propriu-zisă, de tipul PTSD.
Chestionarul TES include 84 de itemi organizați în 14 dimensiuni (dezvoltări de tip traumatic), fiecare dimensiune fiind compusă din câte 6 itemi exprimând simptome specifice, ancorate în contexte traumatice particulare, facilitând astfel diferențierea între diferite tipuri de dezvoltări de tip traumatic, consecințe a unor evenimente traumatice de tip: abuz fizic, abuz emoțional, neglijare, violență domestică, control coercitiv, abuz sexual, accident/eveniment violent, existențial, moral/etic, pierdere, de atașament, vicariant, medical și de discriminare.
Chestionarul TES are un rol important în procesul de evaluarea de profunzime, atunci când rezultatele clinice sugerează dezvoltări de tip traumatic semnificative, dar încă neclare ca statut clinic. Utilizarea TES devine, astfel, o etapă intermediară într-un proces secvențial: mai întâi o analiză a gradului de expunere la evenimente adversive (TEC - Traumatic Experiences Checklist), urmate de evaluarea în profunzime a unei simptomatologii specifice dezvoltărilor de tip traumatic (TES - Traumatic Experiences Symptomatology) și, în final, confirmarea/ infirmarea diagnosticului de sindrom al stresului post-traumatic (TCC – Traumatic Core Components). Toate rezultatele obținute cu ajutorul instrumentelor standardizate trebuie completate cu cele obținute prin alte surse, corelându-le cu cele din anamneza, interviul clinic sau observația clinică.
Chestionarul TES este util în special în etapa de diagnostic clinic preliminar și de conceptualizare a cazului, deoarece relevă rapid ariile simptomatologice care „cer atenție” și pot ghida interviul clinic fără ca persoana să fie obligată să ofere detalii exhaustive de la început. De exemplu, scoruri ridicate la variabila control coercitiv pot orienta clinicianul către explorarea autonomiei, limitelor, siguranței actuale și a triggeri-lor relaționali; scoruri ridicate la dimensiunea doliu/ pierdere pot orienta către procese de doliu complicat, „longing”, ruminații și reorganizarea identității; scoruri ridicate la variabila traumă morală pot orienta către rușine, culpabilizare, evitare morale și și dificultatea de a se reconecta la propriile valori.
Beneficiile utilizării TES (pentru clinicieni, psihoterapeuți și cercetători) sunt multiple: (1) obținerea unui profil diferențial pe 14 posibile dezvoltări de tip traumatic ce permite rafinarea analizei dincolo de un scor global de distres traumatic; (2) identificarea ariilor cele mai active în ultima lună, facilitând focalizarea pe țintele terapeutice prioritare; (3) monitorizarea schimbării (pre și post intervenție) prin folosirea opțiunilor de reaplicare periodică/ lunară; (4) dezvoltarea cercetării clinice prin studii diferențiale privind tiparele de reactivare traumatică în funcție de tipul de experiență adversă.
Clinic, un astfel de instrument este valoros atunci când simptomatologia este polimorfă sau dificil de articulat, atunci când există indicii de traumă și este nevoie de explorarea unor teme sensibile orientate pe identificarea mecanismelor dominante care mențin distresul și afectarea funcțională.
Timpul mediu de completare a chestionarului online: 15 minute.
Vârsta minimă de la care se poate realiza evaluarea: peste 14 de ani.
Chestionarul TES vizează, mai degrabă, identificarea „urmelor active” ale unor experiențe adversive decât confirmarea unui eveniment de tip traumatic, măsura în care, în prezent, există o simptomatologie disfuncțională post-eveniment semnificativă și permite identificarea dezvoltărilor de tip traumatic care merită explorate, mai ales atunci când simptomatologia este mixtă, difuză sau dificil de legat de o singură cauză. Atunci când apar scoruri ridicate pe una sau mai multe dimensiuni TES, acestea trebuie înțelese ca indicatori ai unor dezvoltări de tip traumatic ușoare sau medii, adesea „non-clinice” sau sub-prag, care pot reflecta vulnerabilitate, activare reziduală ori mecanisme de menținere, nu neapărat un tablou de tip PTSD.
În instrucțiunile de completare a chestionarului, persoana este solicitată să evalueze „în ce măsură (cât de des sau cât de intens), în ultima lună” au fost prezente anumite manifestări (”trăiri, gânduri sau reacții”), ceea ce poziționează Chestionarul TES ca fiind un instrument centrat pe starea actuală, spre deosebire de Chestionarul TEC, care vizează identificarea existenței unor evenimente de tip traumatic în trecutul persoanei evaluate sau Chestionarul TCC care verifică existența unor indicatori de traumă propriu-zisă, de tipul PTSD.
Chestionarul TES include 84 de itemi organizați în 14 dimensiuni (dezvoltări de tip traumatic), fiecare dimensiune fiind compusă din câte 6 itemi exprimând simptome specifice, ancorate în contexte traumatice particulare, facilitând astfel diferențierea între diferite tipuri de dezvoltări de tip traumatic, consecințe a unor evenimente traumatice de tip: abuz fizic, abuz emoțional, neglijare, violență domestică, control coercitiv, abuz sexual, accident/eveniment violent, existențial, moral/etic, pierdere, de atașament, vicariant, medical și de discriminare.
Chestionarul TES are un rol important în procesul de evaluarea de profunzime, atunci când rezultatele clinice sugerează dezvoltări de tip traumatic semnificative, dar încă neclare ca statut clinic. Utilizarea TES devine, astfel, o etapă intermediară într-un proces secvențial: mai întâi o analiză a gradului de expunere la evenimente adversive (TEC - Traumatic Experiences Checklist), urmate de evaluarea în profunzime a unei simptomatologii specifice dezvoltărilor de tip traumatic (TES - Traumatic Experiences Symptomatology) și, în final, confirmarea/ infirmarea diagnosticului de sindrom al stresului post-traumatic (TCC – Traumatic Core Components). Toate rezultatele obținute cu ajutorul instrumentelor standardizate trebuie completate cu cele obținute prin alte surse, corelându-le cu cele din anamneza, interviul clinic sau observația clinică.
Chestionarul TES este util în special în etapa de diagnostic clinic preliminar și de conceptualizare a cazului, deoarece relevă rapid ariile simptomatologice care „cer atenție” și pot ghida interviul clinic fără ca persoana să fie obligată să ofere detalii exhaustive de la început. De exemplu, scoruri ridicate la variabila control coercitiv pot orienta clinicianul către explorarea autonomiei, limitelor, siguranței actuale și a triggeri-lor relaționali; scoruri ridicate la dimensiunea doliu/ pierdere pot orienta către procese de doliu complicat, „longing”, ruminații și reorganizarea identității; scoruri ridicate la variabila traumă morală pot orienta către rușine, culpabilizare, evitare morale și și dificultatea de a se reconecta la propriile valori.
Beneficiile utilizării TES (pentru clinicieni, psihoterapeuți și cercetători) sunt multiple: (1) obținerea unui profil diferențial pe 14 posibile dezvoltări de tip traumatic ce permite rafinarea analizei dincolo de un scor global de distres traumatic; (2) identificarea ariilor cele mai active în ultima lună, facilitând focalizarea pe țintele terapeutice prioritare; (3) monitorizarea schimbării (pre și post intervenție) prin folosirea opțiunilor de reaplicare periodică/ lunară; (4) dezvoltarea cercetării clinice prin studii diferențiale privind tiparele de reactivare traumatică în funcție de tipul de experiență adversă.
Clinic, un astfel de instrument este valoros atunci când simptomatologia este polimorfă sau dificil de articulat, atunci când există indicii de traumă și este nevoie de explorarea unor teme sensibile orientate pe identificarea mecanismelor dominante care mențin distresul și afectarea funcțională.
Timpul mediu de completare a chestionarului online: 15 minute.
Vârsta minimă de la care se poate realiza evaluarea: peste 14 de ani.
Contact